| |
Maria Lataretu
audio
 | video
Maria Lataretu a vazut lumina zilei la 7 noiembrie 1911 in familia
lui Ion Borcan din Balcesti, Gorj , pe valea Gilortului. Acolo, pe
meleagurile aflate intre Olt si Jiu, se spune ca glasul omenesc devine un
adevarat miracol, capatand modulatii surprinzatoare si triluri de pasare
maiastra. Acolo au prins aripi celebrele Marii ale cantecului popular
romanesc.
"Cand am deschis ochii pe lume m-am pomenit intr-o casuta mica si saraca,
cu doua incaperi. Acuma nu mai exista... Dar gradina casei mele nu am sa o
pot uita niciodata. Avea gard de jur-imprejur cu stobori impletiti cu nuiele,
iar in gradina aveam o multime de trandafiri, nalbe, garoafe, gherghine si o
tufa de liliac. Pot sa spun ca era, poate, cea mai frumoasa gradina din
Balcesti."
Aici a deprins cele dintai cantari de la mama ei, Maria,de fel din Novaci,
din familia Culici - vestiti lautari de pe valea Gilortului. In 1923 la
virsta de 12 ani o gasim in taraful lui Ionica Gilca din Novaci, apoi la
Tg-Jiu in taraful fratelui sau, Ionita. Nu implinise bine 16 ani cand devine
cantareata principala a tarafului Tica Lataretu, viorist si cantaret din
Lelesti, sat nu departe de Targu-Jiu. Tanarul lautar i-a deveni sot, de acum
interpreta fiind cunoscuta ca Maria Lataretu. Timp de zece ani colinda din
sat in sat, pe la nunti si petreceri, ajungand pana la Izverna Mehedintiului,
in hotar cu Banatul. Maria Lataretu este acum binecunoscuta in toata Oltenia.
O cauta si vin sa invete de la ea tinerele cantarete gorjence care incep sa
se ridice.
In 1937 Constantin Brailoiu o aduce la Bucuresti, pentru inregistrarile
Arhivei de folclor a Societatii Compozitorilor Romani. Primele imprimari
sunt facute pe cilindri de fonograf, apoi pe discuri "Columbia". Imprima in
repetate randuri discuri si canta adesea la microfonul posturilor de radio,
iar faima ei strabate tara de-a lungul si de-a latul. De-acum incepe a se
profila cea mai importanta etapa a vietii sale - consacrarea ca interpreta
si reprezentanta acantecului popular romanesc.
Câteva cântece reprezentative ale Mariei Lătăreţu sunt încă dovadă a
activităţii desfăşurate în scopul promovării cântecului popular oltenesc:
Au pornit olteni la coasă
Cireşule, frunză rară
Curge Gilortul la vale
Jos în vale la ivoare
Vă las cântecele mele
In 1949 Maria Lataretu devine cantareata primei noastre orchestre de muzica
populara de stat, intemeiata în 1949 pe langa Institutul de folclor, care
avea sa devina mai apoi orchestra “Barbu Lautarul”. Pe estrada marilor sali
de concerte poarta mesajul folclorului romanesc in Rusia, in Cehia, Slovacia,
in Ungaria, in Polonia, Iugoslavia, Bulgaria, in Egipt si in Siria.
"Privighetoarea Gorjului", cantareata Oltului si a Jiului, Maria Lataretu a
adunat in cantecele sale frumusetea, bucuriile si dorurile plaiurilor
oltenesti. A incetat din viata pe scena pe care a slujit-o cu credinta si
devotament. Inima ei a incetat sa bata cand inca nu incetasera aplauzele si
ovatiile publicului. Era 28 septembrie 1972, la Caminul Cultural din
Romanesti, jud. Botosani.
surse: www.tripod.com
si
www.wikipedia.com
|
|
